Pe drumul existentei, nunta e popasul cel mai important. In viata unui om, aceasta reprezinta reperul major, granita dintre doua lumi, care trebuie trecuta exact asa cum fiecare dintre noi a visat. Azi insa, nuntile se oficiaza mai mult la oras, presupun multa pompa, iar vechile obiceiuri sunt respectate din ce in ce mai putin. De aceea, e bine sa aflam cum decurge o nunta pur romaneasca, in inima satelor, acolo unde traditiile raman de neclintit.
Invitatia la nunta
In joia sau sambata de dinaintea nuntii, se merge pe la rude, prieteni si vecini pentru a-I invita. Invitatiile incep cu nasii, mirele si cumnatul care se tin de mana si merg cu plosca cu vin pe la casele oamenilor, adresandu-se ceremonios: “Bine v-am gasit sanatosi!Daca aveti placere, veniti la noi la nunta!”. Daca accepta, oamenii bezu din plsoca. Daca nu, nu se ating de aceasta.
Drumul spre biserica
Se parcurge pe jos, in ordinea dictata de rangul fiecarui participant. Structura alaiului este aceeasi in Muntenia, Oltenia si Moldova, particularitatile fiind determinate doar de vestimentatie si insemnele ceremoniale. Inaintea alaiului e purtat bradul, de catre bradasul ales de mire. Cumnatul impreuna cu nasul flancheaza mirele tinandu-l de mana, iar in spatele lor merge mireasa, insotita de domnisoara de onoare si de nasa. Vornicii si drustele merg in spatele miresei, rostesc strigaturi cu privire la “deliciile” burlaciei si ofera bautura trecatorilor, in cinstea mirilor. Urmeaza lautarii, socrii si nuntasii.
Amenajarea bisericii: pe masa pentru cununie se aseaza: cununiile, Evanghelia, sfesnicele, un brau(cu care se leaga mirii si nasii cand ocolesc masa) si doi colaci mari, trimisi de nasa. Pe masa trebuie sa mai existe un castronel cu miere, pentru ca viata tinerilor sa fie dulce ca mierea si o sticla de vin.
Intrarea in biserica: Preotul asteapta alaiul in usa si il invita in “Casa Domnului”. Primii intra nasul si mirele, apoi mireasa si nasa, urmate de cuscri si o parte din nuntasi. Cineva din familia ginerelui asterne un covor sub picioarele mirilor, pe care acestia trebuie sa-si jure credinta.
Masa
Dupa ceremina religioasa, alaiul este intampinat de vornic sau de socrii mari in fata usii localului sau cortului. Apoi, pe o masa se aseaza o galeata cu apa si un buchet de busuioc pentru spalatul nuntasior pe maini-gest de purificare simbolica. In apa se mai pune aghiasma, iar de toarta galetii se leaga, cu un stergar, busuioc si flori. Mireasa inmoaie buchetul in apa si atinge palmele fiecarui nuntas, pentru a le aduce noroc, iar acestia pun cate un ban in apa, in semn de rasplatire. Soacra mare intampina mireasa, o saruta si ii da un castron cu grau din care ea arunca de trei ori peste nuntasi-semn al integrarii in neamul mirelui. Urmeaza trecerea nuntasilor pe sub colac-mirii sau cavalerii de onoare si nasii tin deasupra usii un colac mare, formand un fel de bolta pe sub care trece fiecare nuntas. La final mirii rup colacul in doua si il impart. Se spune ca fata care gusta din “colacul miresei” va avea noroc la maritis.
Intrarea mirilor la masa: vornicul anunta intrarea mirilor si a nasilor in sala, ei fiind ovationati de nuntasi pana se aseaza la masa si se canta “Multi ani traiasca!”. Lumanarile de cununie se aprind si se lasa sa arda toata noaptea.
Deschiderea mesei: vornicul ureaza tuturor “Bun venit”, multumindu-le ca au dat curs invitatiei si se inchina un prim pahar in cinstea mirilor, masa fiind “dezlegata”. Petrecerea continua pana dupa miezul noptii, fiecare fel de mancare fiind anuntat de vornic. Miezul noptii, este momentul aducerii tortului, se sting toate luminile, muzica se opreste si se canta “La multi ani!”. Servirea tortului este semn ca urmeaza “strigatul cinstei”-oferirea cadourilor.
Darul
Este unul dintre momentele importante ale nuntii, fiecare invitat contribuind cu o suma la conturarea bugetului noii familii. Nuntasii se aseaza la masa si vornicul spune oratia bauturii. Dupa oratie, doua persoane, cu rol de paharnici, ofera cate un pahar, cu bautura invitatilor. Intre timp, mireasa aduce un stergar nasei si unul nasuluisi incepe strigarea darului, vornicul trecand pe la fiecare mesean cu un vas, pentru a strange banii. Dupa ce se strang banii, reincepe dansul, pana cand nasa considera ca mirilor le-a venit timpul de culcare si se duce sa astearna patul, invitandu-i la culcare. Inainte de a trece pragul, mireasa se opune, dar e luata pe sus de catre mire. Cu aceasta secventa se incheie masa.
Imbrobodirea miresei
Este ritualul acoperirii capului miresei cu o brodoaba, ca semn al trecerii acesteia de la stadiul de fecioara, la cel de nevasta, de mama. Intr-o camera separata, mireasa, inconjurata de nasa si de prietenele ei, ia loc pe scaunul pregatit de nasa. Aceasta ii scoate cununa(voalul) si incearca sa-I lege basmaua, dar ea “se impotriveste”, tragand-o de trei ori de pe cap. In acest timp, asistenta feminina joaca o hora in jurul miresei si ii striga diverse versuri, referitoare la plecarea acesteia din randul lor. Dupa ce este imbrobodita, nasa pune cununa miresei pe capul unei domnisoare, ca sa aiba noroc si sa se marite in acel an. Nasii sunt singurii condusi acasa cu muzicantii, in semn de recunostinta si respect fata de ei, ca parinti spirituali.
Accesorii, simboluri nuptiale si “povestea”lor
1. Buchetul miresei
Traditia de a purta buchet de flori in ziua nuntii dateaza din timpuri stravechi, cand se credea ca mirosul florilor va alunga spiritele rele, ghinionul si imbolnavirile. In Imepriul Roman, aceasta traditie s-a extins, atat mirele cat si mireasa poarta cate un buchet de flori, reprezentand viata noua si fertilitatea. In particular, buchetul simbolizeaza femeia in devenire.
2. Diadema
Coroana provine de pe vremea cand regii, reginele si domnisorii primeau un asemenea omagiu, in semn de cinste si respect. Pentru a realiza o coroana impresionanta se foloseau brose, cercei si bijuterii din colectia familiei, legate printr-o spirala de sarma. Prin casatoria cu un rege, mireasa devenea regina si, automat, I se conferea dreptul de a purta coroana. Cu timpul, obiceiurile legale au fost preluate de catre nobilii bogati si apoi de restul oamenilor, indiferent de patura sociala careia ii apartineau. Asadar, nu exista regina fara coroana, dar nici mireasa fara coronita. La urma urmei, ea detinea rolul cel mai important in ziua nuntii. De-a lungul ceremoniei, preotul binecuvanteaza doua coroane identice, pe care le aseaza pe capul mirilor, prin “incoronare” acestia devenind stapai absoluti in casa lor.
3. Inelul de logodna
Cel traditional este acela cu diamante. Se spune ca “diamantele sunt cele mai bune prietene ale unei femei”. Daca vrei sa cumperi un inel cu diamant, trebuie sa tii cont de taietura lui, claritate , culoare si carate. Taietura se refera la felul in care piatra a fost modelata rezultand mai multe forme: oval, lacrima, cea mai populara ramanand totusi forma rotunda. Claritatea se refera la defecte de genul zgarieturilor, bulelor sau crapaturilor. Diamantul este judecat si dupa culoare; cu cat aceasta este mai clara, cu atat piatra este mai valoroasa. Caratul reprezinta marimea pietrei, fiind cea mai importanta caracteristica a unui diamant. Atentie, insa! Un diamant mare isi poate pierde din valoare daca prezinta impuritati. Pentru inelul de logodna, aurul este cea mai buna alegere, dar vin puternic din urma argintul si platina, in functie de gusturile personale.
4. Verigheta
“Cercul, simbolizand infinitul, sugereaza ca dragostea si atractia dintre cei doi tineri nu are sfarsit”, incerca un posibil raspuns scriitorul englez Charles Swinburne. Momentul in care proaspatul sot ii pune sotiei inelul pe deget este nu numai o clipa solemna, ci , pentru unii si un moment incercat de semnficatii superstitioase. Se zice ca, daca verigheta se impiedica in prima articulatie a degetului miresei, femeia va fi stapana casei. Numai daca inelul aluneca usor pana la buza degetului, va conduce barbatul. Acesta este motivul pentru care unele mirese indoaie intentionat degetul. Verigheta poate fi simpla sau cu model, gravata sau nu. Daca la romani se gravau pe verighete proverbe si declaratii de dragoste, astazi, pe inelele tinerilor apar doar monogramele lor si data casatoriei.
5. Voalul
Inca nu s-a stabilit o origine sigura a acestui accesoriu care insoteste rochia de mireasa de cateva secole. Una dintre explicatii dateaza insa din timpuri stravechi, cand mirele arunca o patura pe capul alesei sale, ceea ce inseamna ca fata ii apartine. Era un semn de cucerire a viitoarei mirese. Se mai spune ca rolul voalului este de a proteja mireasa de spiritele rele ce plutesc in jurul ei in timpul ceremoniei.
6. Pragul
Atunci cand intra pentru prima data in casa lor, mirele trebuie sa treaca pragul cu mireasa in brate. Se pare ca exista doua explicatii privind acest obicei. Prima ar fi aceea de a proteja mireasa de spiritele rele, care astepta ascunse sub prag, iar a doua dateaza din perioada romana, cand se credea ca, daca mireasa va trece singura pragul noului camin, cuplul respectiv va avea parte numai de ghinion.
Tainele celor doua cununii
1. Cununia civila
Este o ceremonie simpla, iar importanta care I s-a acordat in ultimele decenii in tarile comuniste se explica prin faptul ca nunta la biserica nu era vazuta cu ochi buni de autoritati. Casatoria civila are loc dimineata si se oficiaza la primaria orasului sau sectorului de care apartin viitorii miri. Uzanta cere ca la primarie sa mearga numai tinerii si parintii lor. Nu se fac invitatii speciale, iar rudele si prietenii pot veni doar daca doresc.
Acte necesare - declaratie de casatorie
- act de identitate-in original si copie
- certificat de nastere –in original si copie
- certificat medical prenuptial, valabil 24 de ore, datat cu
- hotarare judecatoreasca definitiva de divort sau act de
deces al sotuui/sotiei anterioare(daca este cazul)
- timbre fiscale
- in cazul in care unul dintre viitorii soti este strain, actele necesare sunt: pasaport cu viza, certificat de nastere si traducere legalizata, o declaratie din care sa rezulte datele de stare civila si faptul ca nu a mai fost sau a mai fost casatorit
Daca a mai fost , sunt necesare: certificatul de deces sau sentinta de divort in original si traducerea legalizata a acestora, doi martori si taxa extrajudiciara de timbru.
2 Cununia religioasa
Este reprezentata de momentul in care doi tineri isi leaga destinele in fata lui Dumnezeu. Intreaga ceremonie are loc la biserica, slujba fiind oficiata dupa canoanele religiei celor doi. In Biserica Ortodoxa Romana, teoretic, casatoriile mixte nu se pot savarsi, dar cu aprobarea episcopului sau a parohului se pot realiza, cu conditia ca urmasii sotilor sa fie botezati in Biserica Ortodoxa.
Lucruri necesare in biserica
v certificat de casatorie civila
v adeverinta de botez
v verighete
v vin si piscoturi
v doua lumanari de cununie
v taxa pentru biserica (de obicei se percep de la nasi)
Oficierea slujbei religioase
v se alege duhovnicul, preotul care oficiaza cununia, nu biserica oricat ar fi ea de mare sau de renumita
v inainte de cununie, mirii se spovedesc pentru a primi Sfanta Impartasanie. Este bine ca si nasii si parintii mirilor sa se spovedeasca
v primii care intra in biserica sunt domnisoara si cavalerul de onoare, cu lumanarile de cununie
v mireasa intra cu voalul pe fata, fiind condusa la altar de nas sau tata, iar mirele o urmeaza, condus de nasa
v la iesirea din biserica se pune o galeata cu apa, semn de belsug. Tot la iesire, se arunca asupra mirilor cu grau sau orez, iar la picioarele lor se presara petale de flori
v in unele parti, buchetul miresei se arunca de pe treptele bisericii, imediat dupa savarsirea cununiei
Superstitii
v daca ploua la nunta, vei avea casnicia imbelsugata
v se spune ca nu trebuie sa vezi alta mireasa la biserica, deoarece vei avea ghinion. Daca totusi se intampla, trebuie sa faci schimb de agrafe cu mireasa respectiva
v daca in ziua nuntii vezi un curcubeu, o pisica neagra sau un cosar, vei avea noroc
v daca mirele scapa verigheta pe jos in biserica, inseamna ca ai casnicia blestemata
v se zice ca prima lumanare care se stinge anunta care dintre miri va muri primul
v mirele care il calca pe celalalt pe picior in timp ce se inconjoara masa va conduce in casa
Zile in care nu se fac cununii
v in toate zilele de post de peste an
v in Ajunul Praznicelor Imparatesti
v in saptamana dinaintea Postului Sfintelor Pasti
v in Postul Sfintelor Pasti
v in Saptamana Luminata
v in Duminica Rusaliilor
v in Postul Sfintilor Petru si Pavel(23-29 iunie)
v in Postul Adormirii Maicii Domnului(31 iulie-14 august)
v in Postul Nasterii Domnului(14 noiembrie-24 decembrie)
v de la Nasterea Domnului pana la Botezul Domnului(25 decembrie-6 ianuarie)
ü Bibliografie: Supliment revista “Acasa Magazin” - “Nunti ca in Povesti”
